Cimitirul a fost infiintat in 2001 in baza Autorizatiei de Constructie Cimitir Uman eliberata de Primaria Municipiului Bucuresti. Este situat in Bucuresti, sector 4, Sos Berceni, cu 200 m inainte de centura Bucurestiului, langa cimitirul de stat Berceni II.
In fata cimitirului se gaseste statia RATB a urmatoarelor mijloace de transport:
- autobuzul 125, ruta: I.M.G.B , Str. Dumitru Brumarescu, Bd. Metalurgiei, Str. Turnu Magurele, Sos. Berceni, Soseaua de Centura, Silflor Move.
-microbuz maxi-taxi 418, ruta: Caramidari Big Berceni (langa cimitir), Sos Berceni,capat com Berceni
-microbuz maxi-taxi 419, ruta: Caramidari Big Berceni (langa cimitr), Sos Berceni, capat com Valea Dragului
-microbuz maxi-taxi Bucuresti-Costinari, ruta: capat Aparatori (facultatea Spiru Haret), sos Berceni, IMGB, com Costinari
Cimitirul se intinde pe o suprafata de 7200 m cuprinzand 1600 locuri de veci, format din 2 parti, despartite de o alee pietonala publica; Partea mica a cimitirului urmeaza a fii amenajata in curand.
Partea mai mare cuprinde 1000 de locuri de veci si este organizata in 5 figuri, a cate 9 randuri si o capela mortuara.
Accesul in cimitir se face pe un drum pietonal betonat iar accesul la un loc de veci se face pe alei betonate mici, acestea fiind situate din 2 in 2 locuri de veci nefiind necesara calcarea pe celalalte morminte pentru a ajunge la cel dorit.
Cimitirul dispune de o parcare betonata pentru 8 – 10 masini, birou administrativ pentru relatii cu publicul, o capela mortuara, un foisor de 15 m2 cu mese si banci pentru parastase sau priveghi, toaleta amenajata pentru clienti, retea de apa, securitate si paza non-stop.
In acest cimitir uman puteti concesiona loc de veci, construi o lucrare funerara,(cruce cu bordura, cripta cu cruce, etc) sau puteti inchiria capela mortuara pentru 1-3 zile la priveghi.
Parintilor, cimitirul este facultatea facultatilor si scoala scolilor. Ca, auzi, ce zice Sfantul Ioan Gura de Aur: "Mergi in cimitire, o frate, ca acolo este scoala cea mai inalta a sufletelor care ne vorbeste despre Dumnezeu !". Parintii cei de demult aveau intotdeauna in chiliile lor un sicriu, o cruce si un cap de mort ca sa le aduca aminte ziua si noaptea de ceasul mortii si sa aiba lacrimi la sfanta rugaciune. Iar cand erau tulburati sau impietriti la inima si nu se puteau ruga, se duceau noaptea la cimitire sau la cei ce zaceau pe patul de moarte si asa dobandeau iarasi lacrimi, umilinta si ravna de rugaciune. Sa venim zilnic in cimitir ca sa ne rugam pentru fratii nostri cei plecati, ca ei singuri nu se mai pot ajuta. Pe toti parintii acestia i-am cunoscut. Ce viata curata si smerita au dus pe pamant !